"Te-aștept să vii / să te întorci la mine..."

Mi-am adus aminte de aceste cuvinte care mă chemau acum un an și cărora nu le-am dat curs. Iar astăzi, iată, că te-am regăsit la celălalt capăt al firului când nici nu mă așteptam. Fără să știi, ai trezit în mine dragostea care de ani buni, dormita în așteptarea dragostei tale. Dacă ar fi să te revăd, mi s-ar părea că nu ne-am dezlipit nici o clipă unul de celălalt. Dimpotrivă, îți cunosc sărutările, îmbrățișările, mângâierile, adierile...Inima îmi spune că ești și ai fost aici dintotdeauna. Am fost și sunt femeia ta. Acea femeie care te completa. Femeia-muză, femeia-pasiune, femeia-copil...și ai iubit toate acestea, felul cum ele s-au completat de la sine...
Am adorat "te iubesc-uri" , după-amieze petrecute împreună, nopți când adormeam îmbrățișați, dimineți când mă trezea aroma cafelei proaspăt pregătită de tine...ai avut o grijă vădită față de mine și o dragoste ce m-a împlinit. O dragoste ce nu s-a putut măsura cu nimic. O dragoste ce nu poate fi înghițită de uitare, de timp, de nepăsare.
Îți doresc să parcurgi toate acele căi spre desăvârșire. Fă înconjurul lumii, participă la tot felul de conferințe, instruiește-te cum știi mai bine. Eu voi fi aici, gata să te iubesc. Iar tu, nu uita să te întorci într-o zi acolo unde inima te cheamă. 
 Chiar dacă au trecut ani. Chiar dacă la un moment dat am trecut unul pe lângă celălalt fără să știm. Noi, întotdeauna ne-am știut râsul și plânsul, amintirile ne-au fost mângâierea.
Anii care s-au scurs sunt ani în care am visat, am sperat și-am trăit alături de tine. Răspunsul la chemarea ta, astăzi, ar fi unul deplin. Iată-mă aici, cu toată ființa, pregătită să te iubesc. Iată-mă aici și iartă-mă, că uneori - copilă - am ezitat să-nfrunt pentru noi, o lume. Nu am luptat, dar mi-am dorit din tot sufletul. Uneori am tăcut, dar îmi ardea sufletul.
Astăzi, dacă te-aș vedea, mi-ar plăcea să-ți spun tot ce în anii aceștia nu ți-am spus. Să-ți ofer "te iubesc-ul", care deși eram departe unul de celălalt, în suflet și pe buze - șoptit - cândva, a existat.
Am așteptat amândoi clipa aceasta. Numai noi știm cât. Să ne dezbrăcăm de emoții, de orgolii și să nu ne mai comportăm ca și cum iubirea și prietenia laolaltă, ar fi, interzise. 
Realizează orice studiu dorești, lasă-mă să fiu tema principală. O rugăminte am: găsește un leac pentru noi. Te iubesc: prieten drag, sufletul meu pereche, iubit.


Fragment din lucrarea "Montesambra, bărbatul vieții mele" - Nadina Maria Szakacs