Nadina

Nadina

Sunday 23 August 2015

Rămâi cum te ştiu. Nu-i târziu...

"Astăzi, mă recompun nostalgii. Picături de ploaie par să mi te readucă. Atât de impersonali, atât de reci și goi. Caut o amintire care să mă încălzească. O certitudine că voi supraviețui. Ține-mă de mână! Încă o noapte. Încă o zi. În gară totu-i pustiu. Nu mai căuta cu privirea spre un tren care a staționat doar pentru o clipă și a plecat. Acest tren a trecut de multă vreme. Șinele au fost de-atunci bătute de soare, înăsprite de ploaie și vânt. Astăzi, stai pe un peron care nu duce nicăieri. Nici un tren, nici o destinație nu se întrevăd la orizont. Și nici la mine nu te întorci. O să-ți treacă, cândva, dorul. Timpul le așază pe toate. Mi-e teamă de ce s-ar putea întâmpla. Nu te schimba  prea mult. Rămâi cum te știu. Nu-i târziu..."

- fragment din lucrarea "DOR" - Szakacs Nadina Maria

Wednesday 12 August 2015

Simt că-n iubirea noastră nu s-a spus totul...

"Te-am întâlnit într-un moment când nu ştiam ce-i iubirea. Astăzi, tot ce ştiu despre iubire, am învăţat de la tine. Cu şi prin tine mi s-au deschis căi către un sanctuar ce era inima mea. Tu erai fiecare dimineaţă în care mă trezeam cu zâmbetul pe buze. Fiecare zi pe care o întâmpinam încrezătoare. Şi tot tu-mi erai perna de noapte, cea mai odihnitoare mână în cuprinsul căreia îmi puteam cuibări capul şi toate visele. Unde sunt, astăzi, acele momente? Au plecat în stol, luându-te de lângă mine. Simt că-n iubirea noastră nu s-a spus încă totul. Mă simt ca o pasăre rănită ce se va lansa în orice clipă de la sol. Am să ating din nou văzduhul şi odată cu el, pe tine. Mi-e atât de dor să petrec ore în şir contemplându-te. Să-mi trec mâinile peste trăsăturile chipului tău, să mă umplu de tine, să te reconstruiesc ca-ntr-o amintire. Am nevoie din nou de acea libertate în doi. Să-ţi amprentez sărutări pe chip, să mă las cuprinsă de braţele tale. Sus, dragul meu! Sus mi-e inima şi respiră amintirile cu şi despre tine. N-am regrete. Sunt mândră de tot ce-am făcut. Mi-ar fi plăcut să te fi îmbrăţişat mai mult, să te fi privit mai des, să te fi ascultat mai înţelegătoare şi răbdătoare. Vino! Fii iar ghidul meu spre fericire! Simt că-n iubirea noastră nu s-a spus totul. Mai sunt atâtea de spus...nu mă lăsa fără răspuns..."                         
- fragment din lucrarea "DOR" - Szakacs Nadina Maria

Thursday 6 August 2015

Marea la răsărit, pescăruşii înălţându-se-n zbor...

Am trântit uşa în urma mea şi ai rămas înăuntru. Te-ai încăpăţânat şi-ai ales să nu mă urmezi pe plajă. Singură-mi port rochia şi îi lovesc poalele de ţărmul mării. Gândurile mă poartă pretutindeni. De câte ori am fost eu încăpăţânată? Nu mi-aduc aminte să fi fost şi sunt mulţi ani. Vreo trei la număr. Ani în care am descoperit mereu ceva nou la tine. Ani în care am trecut de la iubire la dezamăgire, de la bucurii la neputinţă. Am vrut să plec de-atâtea ori şi totuşi, n-am plecat. Nu ca să-ţi fac ţie o favoare. Am rămas mereu pentru că te-am iubit. Te-am dorit, cum şi acest ţărm însetat doreşte cu nerăbdare valurile mării. Aşa te-am dorit şi eu. Ani la rând, în fiecare clipă. Am încercat de-atâtea ori să nu plâng. Chiar dacă m-a durut. M-am chinuit şi-am plâns doar atunci când nu erai prin preajmă. Ceilalţi n-au înţeles niciodată de ce sunt atât de blândă, de răbdătoare. Am iertat multe în aceşti ani. Am încercat să nu mă schimb, dar m-am mai maturizat.Am înţeles că atunci când iubeşti, faci şi compromisuri. Ştii de la bun început ce faci. E greu, e foarte greu. Dar degeaba îţi spun acum toate astea.Eşti mai înverşunat ca niciodată. Sunt mai blândă şi mai înţeleaptă ca oricând. Ştiu că o să-ţi treacă. Că-ţi vei cere iertare. Am să te iert. Am să încerc să uit. Dar nu ştiu dacă voi putea. Nu voi putea să uit cum lacrimile mi-au curs neîncetat în solitara mea plimbare, cum am grăbit pasul ca să mă distanţez. De mine. De tine. De noi. Ştii că acasă revin de fiecare dată. Urmele paşilor mei pe acea plajă se vor şterge. Ziua va fi trecut şi va veni o alta. N-am să uit cum ai ratat o asemenea privelişte: marea la răsărit, pescăruşii înălţându-se-n zbor...oare când vei citi aceste rânduri, o să ţi se facă dor?  - fragment din lucrarea "DOR" - Szakacs Nadina Maria