Norocel...

Norocel,
a venit de Anul Nou
acasă şi el.
S-a scuturat,
în prag - de zăpadă,
dragul de el,
a venit -
familia să-şi vadă...


Negreşit,
i-a fost dor,
căci dă din codiţă -
de zor.
Un clopoţel,
poartă la sine
vestind bucuros -
Anul ce vine!


Ah, Norocel!
Drag, Norocel!
Ce mult ne bucurăm de el:
în juru-i ne-adunăm grămadă
şi drăgăstoşi, ne jucăm în zăpadă...


Vai, ce ani frumoşi...
Anii copilăriei,
cu Norocel în curte
trecut-au ani pe nesimţite
şi clipele vor trece - câte?