Iubeai...

Iubeai linia fină
a gleznelor mele,
era ceva-n mersul meu
ce admirai.

Iubeai linia fină
a şoldurilor mele,
ce-n mătăsuri şi dantelă
se unduiau...


Iubeai linia fină
a obrazului subţire,
nici astăzi nu ştiu
ce te năucea:
o parte din mine,
acel ceva,
te încânta.


Iubeai linia fină
şi conturul mâinii,
toate mi le iubeai.
Azi toate-s trecute
şi nu mai e nimeni
să mă privească
cum mă priveai...