De la fereastra veacului
în acest anotimp,
atât de des, zăresc
lumini cu lacrimi
şi cu bucurie
se-mpletesc...
De la fereastra veacului
frumos se vede iarna,
mi se-aşează-n prag,
de promoroacă - doamna...
De la fereastra veacului
fulgii ca stele
se zăresc...
doar eu,
azi nu mai sunt copil
şi-un gând înalt
închin, astăzi, umil...
No comments:
Post a Comment