Nadina
Tuesday, 3 February 2015
Dispari...
Dispari în larg,
o clipă mâna-ntind,
iar ochii-mi trişti
nici nu te mai cuprind.
Unde eşti astăzi?
Ce drumuri străbaţi?
Cu cine,
clipe, aşternuturi
mai împarţi?
Dispari,
apari,
o clipă nu mă laşi
să-mi strâng sufletul rănit,
căzut pe covoraş
şi adormit...
Dispari, în clipe ca acestea
În care nu mai e nimic de spus
Se scutur, azi, de brumă - pomii
şi gându-i tăinuit, ascuns...
Nici sufletul
nu mai e cum cred unii:
a ars, s-a stins,
azi e răpus
luptând tot contra lumii...
Dispari:
Încet, încât să nu-ţi simt lipsa.
Eu, fata, care te iubeam
te vreau departe,
chiar de ştiu că îţi voi duce lipsa...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment