Trei lacrimi de copil
a înghiţit pământul
şi toate s-au înmuiat
în jurul lui.
Din clipa aceea
au înţeles toate
că fără zâmbet -
copilărie nu-i!
Trei lacrimi de copil
azi părăsit-au,
ochi blânzi,
de dragoste flămânzi.
Câtă putere
e în lacrimă,
încât se cere-o-mbrăţişare.
Din mâna care straşnic
te cuprinde,
ies mângâieri
capabile de
lucruri sfinte!
Nu puneţi piatra
peste simţiri de-aceste,
voi, care profanaţi
tot ce dragostea ţese!
No comments:
Post a Comment