Trei lacrimi de copil a înghiţit pământul şi toate s-au înmuiat în jurul lui. Din clipa aceea au înţeles toate că fără zâmbet - copilărie nu-i! Trei lacrimi de copil azi părăsit-au, ochi blânzi, de dragoste flămânzi. Câtă putere e în lacrimă, încât se cere-o-mbrăţişare. Din mâna care straşnic te cuprinde, ies mângâieri capabile de lucruri sfinte! Nu puneţi piatra peste simţiri de-aceste, voi, care profanaţi tot ce dragostea ţese!
No comments:
Post a Comment