Nadina

Nadina

Tuesday 27 September 2016

Septembrie. Scrisori...















M-am adunat de-atâtea ori
din pânze şi din frunze,
ca un ecou m-am reîntors 
de după dealuri
şi-n viaţă am nutrit
atâtea idealuri.
Am iubit...

Îţi scriu şi astăzi
când inima subţire-mi este
ca o trestie dezgolită.
Să te încurajez,
să ne-amintim
de cei ce-am fost
şi dragostea
să ne rămână adăpost...

Mi-e inima plină de cântac
şi-n ultima ţigară
mi-am ars iar timbrul
ce nu s-a lipit de plic,
mi s-a lipit de suflet.
Iubitul meu,
în calea ta
eu am rămas
doar un vag zâmbet
şi o mirare 
pe buzele multora:
ce va urma?!

Scriu. Am în mine, astăzi
surâsul dragostei ce-am fost ieri
şi subţirele Septembrie
scrisori îmi scrie:
cu dragoste, cu dor şi nostalgie...

din volumul "Întâlniri"

Mi-e dor de munţii din inima ta...
















Mi-e dor de munţii din inima ta, 
de-o toamnă când enigmatice embleme
ne poartă pe frunţile-ncreţite prea devreme
în dragoste, nebănuitele probleme...

Îmi plac duminicile
ce se pierd
într-un septembrie târziu,
mi-e dor de-o îmbrăţişare a noastră,
mi-e dor ce nu mai pot să fiu...

Mi-e dor atât de des
şi de-aş putea aş colinda
duminicile din viaţa ta.

Şi iată-ne în înserare,
nici ziua nu mai e atât de lungă,
mi-adună tot mai multe gânduri,
eu care tot speram că mi le-alungă...

Mi-e dor de munţii din inima ta,
de-mbrăţişări ce s-au înfiripat
după coline.
Simt astăzi, vremea nu mai e a mea,
cât m-am înstrăinat de tine...

Mi-e dor să urc şi să te regăsesc, 
cea mai iubită pe pământ făptură,
mi-e dor de munţii care să mă cheme aş vrea,
dar care mă privesc din bătătură...

Mi-e dor mai des decât ţi-o scriu,
mi-e dor cu gândul, fapta şi cuvântul,
încât mă mir cum toate acestea-n calea ta
în înserare nu le duce vântul...

din volumul "Întâlniri"

Friday 23 September 2016

Iubesc cămaşa albă...













Iubesc cămaşa albă,
iubesc şi posesorul ei
prezenţa lor plăcută,
m-a inspirat,
mi-a dat idei.

Şi pretutindeni am purtat-o
cu dragostea c-acum
eu îi sunt posesoare,
ea a fost martoră clipelor
când de el mi s-a făcut dor.

În fiecare clipă,
simt, ceva-n mine se-nfiripă
când dorm, când mă minunez
că sunt om...

Iubesc cămaşa albă
şi ştiu că în cuprinsul ei,
eu te-am avut de-atâtea ori,
chiar dacă azi nu mă mai vrei...