Te joacă, copile...

Te joacă, copile,
astăzi, surâsul tău mă-ncântă
fiindcă dintre toate fiinţele
tu eşti fiinţa, anume plămădită
să exersezi, să-ndrăgeşti jocul,
pe unde treci să binecuvintezi
şi locul...


Te joacă, copile,
astăzi ai vârsta
când zânele ţi se coboară
în plete,
Eşti alinare,
frântură din soare,
mă-mbraci infinit
în visele tale...


Te joacă, copile,
aşa este datul,
în timpul acesta,
căci nu va fi altul.
Te prinde în horă
şi fă minuni,
eşti îngerul de pe-a cărui buze
citesc rugăciuni.


Te joacă, copile,
Uliţa paşii îţi poartă,
păşeşte cu sufletul
în clipa ce-i dată.


Te joacă, copile,
mă poartă pe mine,
în jocul tău tainic,
mă-nvaţă de bine.