Acel pastel
transfigura în el
tot dorul meu de tine,
el conţinea nuanţe vii
şi pline...
Şi astăzi
trecând pe sub acel
sfios şi înalt tei
mi te închipui parcă
privind în ochii mei
şi o-ntrebare mă încearcă:
dacă?
Dar merg tot mai departe
dinamizând pastelul,
armonizând cu cerul.
Şi mă întreb şi
astăzi:
cum ar fi fost dacă
timpul, peste noi,
n-am fi lăsat să
treacă?
No comments:
Post a Comment