Nadina
Tuesday 3 February 2015
Spre seară, la ferestre aburinde...
Pe sub ferestrele aburinde
simţim cum dragostea pătrunde,
simţim cum inima ascunde
cele mai dragi şi mai fireşti
dintre ale fiinţei simţăminte...
Am desenat cu degetul,
exact ce astăzi mă durea:
de dor îmi era plină inima
şi-un gol care cu nimic
nu se mai umplea...
Am tresărit,
într-un târziu
şi-am realizat
c-atât cât voi trăi
acel foc va rămâne viu,
nu va muri...
Spre seară,
la ferestre aburinde,
cu dragostea în gând
sau uneori alături
se aud colinde,
clipe precum acestea
rare sunt,
dar sfinte.
Să ne rugăm
să le păstrăm
şi de-acum înainte...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment