...nu trebuie decât să privim răsăritul cu toată forţa dimineţii...să ne începem ziua optimişti,încrezători..să credem într-un nou început...indiferent ce ar însemna acesta: un nou început....de viaţă..de zi....de săptămână..de lună..un nou început...în iubire..în prietenie...la servici...un nou început.....o viziune nouă asupra lucrurilor,asupra vieţii şi asupra celor care ne înconjoară!!!şi să ne continuăm ziua cu lucruri plăcute...să ocupăm timpul cu ceea ce ne este benefic,nouă, ca persoane!!să facem numai acele lucruri utile....dar simpliste în felul lor....să dăm fiecărei clipe pofta de viaţă..să afişăm cu seninătate zâmbetul....să avem încredere în noi înşine..şi să avem în vedere că încrederea în propria persoană se poate ruina atât de uşor....şi să nu ne lăsăm ruinaţi de încredere....este singura cale de a merge mai departe..oriune..oricând..indiferent de circumstanţe!!să întâmpinăm apusul cu fericire....să închinăm acest apus...zilei..zilei împlinite...zilei care ne-a împlinit...zilei care urmează...zilei ce a fost..şi tuturor acelor zile care vor mai fi!!!şi să nu uităm....să ne bucurăm de fiecare clipă....să nu facem totul în goană..să nu ne măsurăm fiecare pas..să nu ne controlăm fiecare gest...să nu ne calculăm fiecare şansă!!!....ci să lăsăm viaţa să decurgă în splendoarea sa...să ne ia prin surprindere cu evenimentele sale..fiecare zi să ne ofere surpriza ei:Dsă nu ne lasam doborâţi de eşecuri....ci să avem credinţa că prin acestea vom dobândi..că fiecare pas e o încercare spre ce va urma!!!să primim fiecare succes ca pe o cunună a vieţii...ca pe un merit al eforturilor noastre....ca pe un tribut adus omenirii....nu doar ca recunoştinţă a propriilor merite..ci ca recunoştinţă a fiinţei umane....succes....închinat fiecărei făpturi umane.....şi sacrificiu suprem când e vorba de viaţă,dus chiar la extrem!!!să nu lăsăm vorbele urâte să ne întristeze,să nu lăsăm faptele deşarte în noi să se-ncresteze...să nu lăsăm nimicul la sine să ne ia....nici valul de minciuni să ne înghită..nici pradă lumii şi-ale ei perfide scopuri să cădem....ci să iubim,nici pic de ură să nu fie în fiinţa noastră.....să avem vorbă bună pentru toţi....un sfat mereu....dat şi la bine,şi la greu..credinţă multă....căci poate doar ea ne mai salvează....dacă mai e ceva de salvat!!!să fim mereu dispuşi spre iertare....să fim mână întinsă şi către cei care crunt ne-au rănit....însă...să nu luăm în seamă a lor fapte şi vorbe ce au durut....toate să le dăm uitării..să păşim senini spre ce va urma...life can be fun....cred, totuşi,că suntem oameni…România ne e draga ţară....mulţi, astfel nu o mai privesc....şi-n atitudini mai mereu greşesc...nu ţara e de vină...ci cine locuieşte-n ea...aşa cum trupului oglindă îi e uneori şi fapta!!!life can be fun....trebuie doar să ai răbdare....să nu te laşi ars de raze de soare....să zâmbeşti des...să priveşti mai des la cer..să fii conştient de fiinţa-ţi minunată....viaţa e un dar de preţ..şi ca atare trebuie tratată!!!!:D;)
No comments:
Post a Comment