n-a fost o simplă întâmplare,
Să te iubesc - din altă viaţă
ţi-am rămas datoare...
Nu mă-ntreba
de-mi picură iubirea
aripi peste clipe,
nici nu-mi citi pe buze
confirmarea...
voi ştii să vin
când am să îţi aud chemarea.
Să te păstrez în suflet
ca pe-un gând curat
mă simt atât de-ndatorată,
eşti firea Universului înalt
ce-aprinde-n mine fiinţa toată.
Şi ale mele gânduri toate
în poezie le prefac,
le trec pe-o coală de A4
şi-n liniştea de seară le îmbrac.
Eşti liniştea ce-mi înconjoară
umerii în fapt de seară,
eşti vântul - ce-mi sărută
tainic gândul,
eşti şi blânda adiere
dragostea pusă în toate,
prefăcut în bune fapte.
No comments:
Post a Comment