Eşti aici dinainte de-a ştii tu că eşti. Pentru că te-am cuibărit în sufletul meu cu timpul. Timpul e cel care mi-a deschis ochii spre cel care eşti TU... omul minunat de care mă-ndrăgostesc în fiecare zi.
Eşti zâmbetul senin după care tânjesc, fiecare oră din noapte sau zi. Mereu prezent, iubit, dorit... eşti pretutindeni şi nu ştii câtă mângâiere aduci. Dragostea ta e un balsam pentru sufletul meu.
Clipele departe de tine, înteţesc dorul de fiinţa ta. Eşti aici - văzut şi nevăzut - impregnat în fiinţa-mi. Închid ochii şi te zăresc...mi-aş dori să rămâi şi să nu mă copleşească vreodată gândul că ai putea să pleci...
N-ar fi prima oară când aş pierde. Deja ştiu să pierd. Ador să păstrez ce iubesc, de aceea vreau să te păstrez lângă mine. Ca pe o boare de vânt. Ca pe un val necruţător. Ca pe o floare ce nu se-nchide, ci îşi etalează continuu frumuseţea.
Exişti! Ce frumos sentiment! Mi-ai redat încrederea în toate câte sunt, pământeşti şi divine, deopotrivă! Cred în razele soarelui - că nu sunt aici să mă ucidă, ci să mă iubească cu lumina lor. Cred în stropii de ploaie - că nu vor să mă potopească în cădere, ci vor să-mi sărute trupul istovit de căutare. Cred în IUBIRE - fiindcă s-a născut să ne împlinească... voi fi veşnic una cu credinţa. Numai aşa voi dobândi liniştea, clipele noastre, dragostea nemăsurată...
Acesta-i cântecul iubirii, un refren fără sfârşit... şi-ţi mulţumesc ţie: că exişti, că eşti fiul mamei tale, că te-ai întors de multe ori în calea-ţi, că mi-ai oferit această şansă, că eşti lângă mine, că eşti lumină, că eşti iubire şi dor... TE IUBESC - şi-ţi mulţumesc că nu cunosc altă cale :-)
iubitului meu, născut în plin April...
No comments:
Post a Comment