Cât de femeie sunt...

Cât de femeie sunt
până adineauri n-am ştiut,
însă mai bine-n ochii tăi
eu m-am privit,
din întrebări mi-am lămurit...
În braţele-ţi m-am alintat,
iar tu, iubitul meu bărbat
cât de femeie sunt
mi-ai arătat...


Mi-ai arătat că nu mai sunt copilă,
că nu mai văd lumea superfical,
ca altădată...
Sunt mai matură,
mai docilă,
chiar dacă mă comport adeseori
ca o copilă,
Tu, dragul meu, aşa frumos
şi blând,
astăzi mi-ai înfăţişat:
cât de femeie sunt,
câte schimbări prin mine
în aste primăveri pot fi...
Azi, nu mai sunt copilă,
Sunt pe deplin femeie
şi-atâta de femeie sunt,
Că te iubesc
şi altă dragoste nu-mi trebuieşte,
Prin tine, dragul meu,
cu fiinţa ta,
la nesfârşit
o primăvară se-mplineşte!