Spumoasă...

Şi-n ziua aceea,
nemaipomenit de spumoasă,
te-am aşteptat să închinăm!
Mi-am pus mătăsurile
cele mai fine,
să fiu ca o felină,
mâinile să-ţi alunece mai bine...



În cinstea ta
şi-n cinstea mea,
în cinstea noastră...
Luna lucea,
plină era
şi pe fundal - albastră...


Spumoasă,
marea murmura ceva,
ce nici malul
nu distingea...
Pe ici, pe colo
desluşeam crâmpeie,
doar noi,
îndrăgostiţi de valurile-i,
de idee...


Noaptea albastră,
marea-nvolburată-n spume,
noi ne plimbam pe plajă,
feriţi de vânt,
feriţi de lume,
doar stelele ne erau felinare...
Ah, cea care cu patos ne cânta
era marea cu spumele sale...