"Sufletul e o fereastră către cine te priveşte, te-nţelege, te
mângâie. Când n-am fost privită din partea după care tânjeam, am căutat
să nu mă răzvrătesc. Nu întotdeauna am fost înţeleasă. Nici nu mi-am
dorit. Sunt momente care ne aparţin doar nouă. Ceilalţi nu le pot
pricepe. Şi nici nu pretindem să o facă vreodată. Am mângâiat şi am fost
mângâiată. Am iubit şi am fost la rândul meu iubită. Am fost trup şi
suflet lângă un bărbat. Când a meritat. Când n-a meritat. Când am fost
înţelegătoare. Când am fost răvrătită. Când am plâns. Când m-am
consolat. Când m-am mângâiat. Toate acestea, cu dragostea lui. Fiindcă
dragostea e singurul adevăr absolut. Ea m-a călăuzit. Ea m-a vegheat.
Astăzi, îi datorez dragostei mare parte din ce sunt. Şi o parte din ce
n-am devenit. Fii binecuvântat, suflete! Aici, întotdeauna, ţie am să-ţi
dau tot!"
- fragment din lucrarea "Montesambra, bărbatul vieţii mele" - Szakacs Nadina Maria
No comments:
Post a Comment