"Dacă ar fi să mă întorc astăzi, palmele mele s-ar face pâlnie şi ar
îmbrăca forma recunoştinţei. Cât timp am fost cu tine, am devenit.
Numele meu căpătase o altă rezonanţă. Spaţiile dintre degete erau
umplute cu dragoste. Tu ştiai să uniformizezi în mine toate sentimentele
frumoase. Fără să mă domini. Fără să-mi impui. Şi asta, în primul rând,
am iubit la tine. Mi-ai oferit o libertate care era firească. Fiindcă
ai înţeles şi m-ai făcut să înţeleg că dragostea nu e un gard de
care să te simţi împrejmuit. Dragostea veghează, în fiecare moment îţi
vrea binele, se interesează mai întâi de ale tale, mai apoi de ale sale.
N-am fost nicicând mai iubită, ca atunci când am fost cu tine. N-am
fost nicicând mai liberă, ca atunci când dragostea ta mă îmbrăca în
straiele-i. Astăzi, nu sunt la fel de liberă. Sunt, uneori, prizoniera
gândurilor. Şi asta-mi îngrădeşte din libertate. Tu făceai să fie atât
de simplu. Şi tot nu-nţeleg, oricât aş încerca: de ce astăzi, nu poţi fi
tot tu?"
- fragment din lucrarea "Montesambra, bărbatul vieţii mele" - Szakacs Nadina Maria
No comments:
Post a Comment