N-ai timp...

N-ai timp,
dar timpul te întreabă
dacă este?
Îşi ţese intrigile nemilos,
trecând pe chipu-ţi,
fără veste...


N-ai timp,
dar oare ai
alte comori?
Te-nfrupţi din altele,
cu atâta seninătate?
N-ai timp de stânga,
nici de dreapta...
n-ai timp:
în tine-n, el
stă nedreptatea?


N-ai timp,
dar oare
ţi-ai făcut vreodată?
Ai încercat
să-l păcăleşti?
Cu timpul
nu e cazul
ca să fii onest,
încearcă OM,
să fii în rest...



N-ai timp,
dar dacă timpu-ţi
pune beţe-n roate?
Şi îţi arată
că să stai în loc
se poate?
Fă-ţi timp
şi nu mai cerceta,
la timp, la trecere-ndurare,
nu căuta...


N-ai timp,
dar ce frumos
îl valorifici uneori...
când toate se întâmplă
prea firesc
şi nici n-ai timp
să îi spui clipei:
mulţumesc!


N-ai timp,
dar ai să-ţi faci odată...
când vei păşi prin el
şi vei rosti şoptit:
Mă iartă!