Cuvintele...

 Cuvintele...
cât de sărace,
cât de puţine,
sunt uneori
şi nu pot să exprime
ce e cu tine,
ce e cu mine...


Cuvintele,
necuvintele,
soarbe-le,
prinde-le,
fă-le
să stăruie,
din filele cărţilor
să nu se năruie...


Cuvintele...
tăcutele,
uneori -
neştiutele...
se scriu în iarnă,
se scriu în tihnă,
nicio secundă
nu au odihnă...


Cuvintele - hainele,
uneori îţi dau,
în vileag
gândurile...
nu te întreabă,
doar se aştern
uşor, în versuri,
formează catren!


Cuvintele - proscrisele,
îmi dau astăzi taina
şi visele...
La nesfârşit şi
neobosite,
plouă cuvinte,
ninge cuvinte!


Cuvintele,
astăzi,iubite,
mi-au trădat trăirile
cândva, înrobite...
şi astăzi cu totul
ţie mă dăruie:
gând şi cuvânt,
suflet şi ceas,
dragostea, câtă pe lume,
a mai rămas...