Se...du-mă...

Sedu-mă,
cum numai tu ştii,
vreau să văd
cum îţi scapără ochii,
cum mă admiri
în frumoasele-mi rochii...


Se...du-mă,
unde tu ştii,
pe creste de munte,
la un apus de seară,
ia-mă de mână,
pune-mi, tot ce-i mai frumos,
cum tu ştii - în inimă...


Sedu-mă,
fiindcă altfel,
pasiunea se duce...
ştiu că la îndemnu-mi
alţii îşi fac cruce,
dar tu:
sedu-mă,
mă stăpâneşte,
mă poartă
şi-ţi voi rămâne,
pe lume,
fiinţa,
cea mai devotată...