Cum sunt plămădite sufletele tuturor cu praf de dragoste şi dor. Adulmecăm aşa uşor nevoia de iubire planează deasupra tuturor nevoilor! E-atâta întuneric când uităm de noi, când ignorăm că sufletul are nevoi! Şi ce lumină, ce tihnă e când scăpăm de rutină, când demonstrăm că bunătatea ne picură din inimă! Avem uneori ezitări, iar alteori ne trezim călători pe mări! E-aşa uşor să depăşeşti clipa în care n-ai face-un pas, o mică încercare!
No comments:
Post a Comment