Dorinţă făţişă...

Şi ochii tăi deschid o lume
Şi braţele-ţi îndepărtate
Stârnesc în mine doar căldură
Un zâmbet între noi se zbate.
Eşti ton ,eşti voce, eşti prezenţă
Eşti dăruit cu ce-am nevoie
Eşti luna luminoasă şi rotundă
Eşti picurii ce plâng a ploaie.
În toate-aduci seninătate
Mă faci să tremur c-un suspin
În noapte tainic buzele-ţi închini
Pe ceafa mea cea răcoroasă
Iar în contact cu buzele-ţi
De o dorinţă pare arsă.
Te vreau, simt că mă vrei
O ştiu, o simt, doresc
Şi aş striga în gura mare
De ai avea curajul
Să înfrunţi clipa de vis
Ce-aduce depărtare.
O viaţă aş rămâne trează
Dorindu-te mereu ca şi acum
Sau poate aş visa întruna
La chipul tău, iubitul meu divin.