Noi, de când ne-am separat
am pornit pe-o cale fără întoarcere
şi suntem fără scăpare.
Doar cu aducerile-aminte,
tâmplele încă mi se frământă,
toate vor fi o amintire adânc întipărită
şi nu vor mai veni asupra mea,
asupra ta - inevitabil, ne vom vindeca.
Atâta timp mi-am simţit sufletu-ncărcat,
mă făceam vinovată de ce nu ni s-a-ntâmplat vreodată
şi m-ai lăsat să cresc cu-această culpă ani la rând,
nu ţi-a fost milă de lacrimile tremurând pe faţa mea umilă...
Imaculat, îmi simt azi sufletul,
deşi a fost trădat,
îşi ştie pe de rost cântecul
care nu i-a fost destinat,
nu-i vreo întâmplare
în faptul c-am plecat:
pesemne, aşa ne-a fost dat.
din volumul "Destrămări"
photo credit: Jenna Paddey
No comments:
Post a Comment