Nu-s cu mai mult a ta,
cum de ceva timp
nu mai sunt nici a lui,
pot spune astăzi
că nu mai sunt a nimănui.
Nici peste zi n-am fost a ta,
nu va fi altfel peste noapte,
ia-ţi gândul care stăruie la mine,
noi fericirea nu ne-o vom găsi-o
în aceleaşi cămine:
deci,adio
şi rămâi cu bine!
Nu încerca, e în zadar
ca să mă-ndupleci iar
şi vorbele-s haine,
trecut-am de etapa
când credeam în tine.
Eu sunt a gândului ce-l port
şi sunt a slovei ce o scriu,
m-am regăsit aceeaşi eu
care credeam că nu mă ştiu.
Şi da, este mult prea târziu
ca să-mi mai fii, ca să-ţi mai fiu
şi cred c-ai prins de veste
că drumul fiecăruia, altul ne este...
din volumul "Destrămări"
No comments:
Post a Comment