Singurătate...

E şi singurătatea
o stare,
nu întotdeauna menită
să doară,
nu întotdeauna
făcută anume
ca fiinţa
să moară...


E şi singurătatea
uneori,
o destindere
cu sine,
un medicament anume
care te scoate din lume,
este anume gândită
să vezi viaţa ta cu sine
cum palpită...


E şi singurătatea
vidul acela,
de care ne lăsăm
adeseori,
înconjuraţi,
necesarul de aer,
de fapt,
de care ne lăsăm
ajutaţi...


E şi singurătatea
o stare,
nu o luaţi
ca pe-o povară...
E-un gând de seară,
e dincolo de toate -
o lumină,
care se-agită,
răspândeşte-n zare
sclipiri din ce suntem
şi nu suntem
când ne regăsim
în linişte,
fiecare...