Iubirea este ceva fără de care sufletul nostru nu poate trăi liniştit!!
Şi nici chiar trăind iubirea, nu trăieşte liniştit,...mereu se-ntreabă
dacă într-adevăr iubeşte sau i se pare, când de fapt iubeşte!!
...acest lucru se poate explica prin fapte noi, inedite,...cărora
le facem loc în viaţa noastră, asupra cărora reflectăm...
şi încercăm să le integrăm sistemelor noastre de valori!!!
A trăi iubirea e cea mai mare binecuvântare,..nu există un echivalent care să sublinieze pe deplin ce simte sufletul în momente de sfinţenie,...sfinţenie pe care omul o capătă când iubesşte necondiţionat, fără să se întrebe cum, de ce, când sau unde?
Iubirea nu ţine cont de întrebări, împrejurări...ea se iveşte pur şi simplu,
ea se relevă ca o conştiinţă densă a noastră,...ea se dă celor care la un alt nivel trăiesc!!!
P.S. ....fără iubire suntem nimic, atârnăm de existeţă ca nişte candelabre într-o sală uitată de societate, fără sentimente suntem "prăfuiţi de vise"!!!
Ce bine că există şi acest sentiment: IUBIREA!!! să-l elogiem, să-i oferim
binemeritatul statut în viaţa noastră,...să nu ne-ndoim nici o clipă că a iubi
este în acelaşi timp şi a trăi, dar printr-o altă fiinţă!!!
No comments:
Post a Comment