Nadina

Nadina

Friday 5 November 2010

Prefacerea, şi nu plecarea...


...poetului Adrian Păunescu! Un geniu se strămută din lumea efemeră, care se complace în plăceri, care a devenit un clişeu... se preface în tăcere, pentru o perioadă, pentru ca mai apoi versurile sale să abunde pe buzele noastre, să dăinuiască în vieţile noastre...


Avem nevoie de versurile sale, precum de balsam mângâietor sufletului... Nu vreau să îi analizez activitatea, vastă şi multa experienţă pe care nu o vom putea cumula niciodată... când l-am descoperit, m-am lăsat vrăjită de versurile sale, odată cu el, l-am descoperit şi pe Andrei, şi i-am ascuns în suflet, unde primeam bineţe...


A scris multe poezii despre iarnă, anotimpul meu preferat... şi nu numai... a lăsat o avere inestimabilă... toate volumele publicate sunt o avere naţională incontestabilă... nu am pierdut doar o prezenţă fizică, ci şi un om cu adevărat valoros, care a luptat pentru idealurile sale, şi care deşi mai avea multe de spus, s-a prefăcut în tăcere, s-a dus geniu strălucit, nu "Geniu pustiu" cum Eminescu spunea...

Dumnezeu să îl ierte şi să-l odihnească!! Dumnezeu să ne întărească ori de câte ori pierdem oameni extrem de valoroşi! Şi să ne împiedice să fim ipocriţi în a da atenţie unui om doar atunci când nu mai e! Adrian Păunescu va fi o continuitate... "flacăra" va dăinui... iar Cenaclul va renaşte amintindu-ne că lucrurile lumeşti sunt efemere, că în viaţă contează cum trăim, pentru ce trăim, în ce măsură merităm să fim, cât iubim, cât putem iubi, să fim iubiţi...


Timpul nu ne va dărui oameni la aceeaşi valoare!! Astăzi mă-ndoiesc!! Avem generaţii care nu îl pot egala!! Şi deci, niciodată depăşi... Va fi unic, întotdeauna...


"Dar nu pentru a-ţi spune ca e rău
Am dat cu bulgări mari în geamul tău,
Ci ca să ştii, în viscolul câinesc,
Că plec şi mor şi plâng şi te iubesc...!"(Adrian Păunescu)

- ar putea fi o ultimă adresare lumii: cu ultima speranţă, legat de viaţă, luându-şi adio, pios, cu lacrimi în ochi şoptind lumii acesteia - cu bune şi rele - un ultim "te iubesc...".

Să-i fie ţărâna uşoară !!

4 comments:

  1. Dumnezeu sa il pazeasca langa El. Un geniu al zilelor noastre. De acum ne vom hrani si mai mult cu versurile sale.

    ReplyDelete
  2. Da, un geniu... oameni pe care nu poti sa ii atingi fiindca nu ai acelasi geniu, dar pe care poti sa ii simti si admiri pentru tot ce sunt, chiar si pentru faptul ca au existat si exista in continuare...

    ReplyDelete
  3. Frumoasele versuri ne vor ramane. Omul, parcurge calea vietii care intotdeauna are un sfarsit... Sau poate un inceput pentru a fi printre ingeri...

    ReplyDelete
  4. Mulţumesc Ştefan... ştii tu, există licăririle acelea, încă există... cât timp vor fi, voi avea pentru ce lupta...

    ReplyDelete