Vin ploile...

Vin ploile
în ropote, la vale,
Şi fiecare picur
e-o chemare...


E toamnă,
ploile vin des,
în amintirea-mi
noi scenarii ţes...


Vin ploile,
iar timpurile
curg în noi...
ca-ntr-o şindrilă
părăsită...
vin ploile de toamnă
şi mă las iubită...


Simt cum îmi picură
sub streaşină,
în prag de seară...
citesc, ascult,
cum vine o rafală...


Şi-ntâmpin ploaia,
străbătând cerdacul,
rugându-mă fierbinte
să nu-mi inunde iatacul...


Vin ploile,
iar păsări,
pe cer
în stoluri rotesc,
sunt nori trimişi,
sunt nori chemaţi,
nori ce pretind cu ploaia
a fi fraţi...