Gând de primăvară

Când ţi-e sufletul primăvară şi oamenii încep să-l îmbrăţişeze, se face lumină în jur. Omul e minunat. Nu se lasă niciodată bătut. E atât de frumos şi de complex. Iubit. Urât. Negat. Şi iarăşi susţinut. Omul e tot ce are în suflet. Dacă ne-am ţine mai des de mână, am zâmbi fără vreo intenţie ascunsă sau am încerca să ajutăm fără a pretinde altceva în schimb, cred eu, că lumea ar fi mai bună. Totul depinde de noi şi de acţiunile noastre. Să ne descătuşăm mai des de mocirlă, invidie care-s trecătoare şi să ne lăsăm invadaţi de iubire şi acţiuni care să ne propulseze spre ceea ce luptăm zilnic: zidirea unui caracter prin insuflarea a tot ce ţine de frumos şi curat! Oameni frumoşi, viaţa-i construită din bune şi mai puţin bune. Lăsaţi ştergătorul parbrizului să cureţe ce-i întinat şi vă va inunda binele! Post uşor şi luminat în continuare! 

în lucrarea "Culegere de monologuri" - Szakacs Nadina Maria