Septembrie. Scrisori...

M-am adunat de-atâtea ori
din pânze şi din frunze,
ca un ecou m-am reîntors 
de după dealuri
şi-n viaţă am nutrit
atâtea idealuri.
Am iubit...

Îţi scriu şi astăzi
când inima subţire-mi este
ca o trestie dezgolită.
Să te încurajez,
să ne-amintim
de cei ce-am fost
şi dragostea
să ne rămână adăpost...

Mi-e inima plină de cântac
şi-n ultima ţigară
mi-am ars iar timbrul
ce nu s-a lipit de plic,
mi s-a lipit de suflet.
Iubitul meu,
în calea ta
eu am rămas
doar un vag zâmbet
şi o mirare 
pe buzele multora:
ce va urma?!

Scriu. Am în mine, astăzi
surâsul dragostei ce-am fost ieri
şi subţirele Septembrie
scrisori îmi scrie:
cu dragoste, cu dor şi nostalgie...

din volumul "Întâlniri"