Aminteşte-ţi...

Aminteşte-ţi că nimic,
din ce-i aici,
nu-i o glumă...
E-adevărat că
din humă suntem făcuţi,
dar să nu confundăm huma
cu o banală gumă...


Aminteşte-ţi,
în trecerea ta
să priveşti
şi în celălalt sens...
Nu te mai comporta
parcă doar tu ai fi
din acest univers...


Aminteşte-ţi,
că sunt atâţia
şi-n ei tot o inimă bate...
Dacă am fi mai toleranţi,
am iubi mai mult,
doar atunci am putea vorbi
şi de dreptate!


Aminteşte-ţi,
în goana
ce zilnic te face să uiţi...
Că nu eşti singur,
că viaţa nu e doar o cursă,
Ştiu clipa, acea intrusă,
ne-aleargă într-una,
niciun moment nu ne slăbeşte,
să facem totul în grabă,
ea ne zoreşte...


Aminteşte-ţi
şi opreşte-te-o clipă,
du-ţi la inimă mâna
şi judecă, dar nu în pripă:
Mulţi sunt care,
pentru clipe precum ale tale,
ore, secunde,
ani din viaţă ar da,
să se poată întoarce
dar clipa n-o pot răscumpăra!


Aminteşte-ţi că viaţa,
e un moment
între o clipă şi cealaltă,
Fii conştient:
o alta nu te aşteaptă,
o singură dată păşeşti,
iar apoi, pleci,
tot o singură dată...
Momente dacă ratezi,
viaţa nicicând nu te iartă!