Amintiri cu iz de şină...

O dimineaţă frumoasă de august. Genele mele încă nu s-au dezmeticit de sub robia somnului, ci încearcă din răsputeri să se răpească una alteia. Urc în tren, cu gândul că ajunsă la destinaţie mă voi revigora cu o ceaşcă de cafea. Intru în compartiment, observând că suntem doar câţiva călători. Mă aşez la fereastră, pentru a contempla peisajul superb, fiindcă de-a lungul kilometrilor parcurşi se întind câmpii frumoase, cu minunatele flori de câmp. Cu gândul la vacanţă, cu dor de râsete cristaline ale copilului ce-am fost odată, mă şi închipui purtând coroniţe diafane de margarete sau culegând flori de cicoare sau sunătoare.
O adorabilă fetiţă, recită versuri ale poetului Vasile Alecsandri. Mă răpeşte din contemplarea peisajului, fiindcă recită foarte frumos, precum o veritabilă artistă, stăpânind o dicţie perfectă şi intonează cuvintele cu eleganţă. Acest copil minunat dă farmec clipei şi mă simt binecuvântată că întâmplarea a făcut să călătoresc astăzi, să mă aflu acolo. Nimic nu-i întâmplător, îmi spun, uitând pentru moment că mă aflu în compartimentul unui tren.
Ce mod frumos de a-mi începe ziua! Două staţii mai încolo, îngeraşul care recita versuri coboară, pierzându-se în urma acestuia, ţinând straşnic mânuţele-i delicate în mâinile mamei. Revin la peisajul care mi se înfăţişa dinainte-mi, iar din vreme în vreme, revin cu gândul la acel copil care mi-a demonstrat că o zi de vară poate avea farmec chiar şi călătorind cu trenul, ascultând fără să vrei din crâmpeiele de discuţii ale călătorilor, delectându-te cu poezie, cu flori de câmp şi câte şi mai câte minunăţii a lăsat bunul Dumnezeu să se întâmple pe pământ.
Când am ajuns la destinaţie, am uitat de cafea, de aroma-i ispititoare, acest lucru pentru că servisem o veritabilă ceaşcă de versuri, din care-mi luasem  energie şi-mi umplusem sufletul cu frumos. Pentru că frumosul există în lucrurile simple, în întâmplarea firească de a porni într-o zi la drum, a trece nişte şine de cale ferată, a urca într-un tren, fără a ştii ce minunăţii sunt ferecate în interiorul acestuia: un copil, o floare, un zâmbet, gesturi  discrete, amintiri...