Simon Jessica

Concurs naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a V-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

SĂ PREFAC ÎN DRAGOSTE LUNA

E noapte, afară
Dar cine poate dormi?
Când luna răsare,
Precum o zare...

Şi tremură codrul,
Crengile-şi flutură-n vânt
Se-aud depărtări...
Ce o fi oare?
Un cântec de dor, de alinare?

Şi-mi spune mama
Cu blândul ei glas,
Să cuget la clipele ce ne-au rămas
Să ne-amintim de Eminescu mereu
Astăzi, aici, mâine şi-ntotdeauna
Să privesc către Luceferi
Să prefac în dragoste luna.


PRIMĂVARA

Bună ziua primăvară!
Te întâmpinăm în prag
Şi privim cum îmbraci haina
Şi ne-aduci un zâmbet drag.

Primăvară preafrumoasă
Ai venit ca să ne dai
Jocul fără de-ncetare
Zile lungi, armonioase
Serile cu lună plină
Când ne-aduni din nou în case.


O RAZĂ DE LUMINĂ

O rază de lumină
Ne cheamă azi pe noi
Şi farmec se adună
Când ştim că fiind copii
Putem în voie să iubim
Orice mişcare de sub soare,
Bobocul înflorit devreme
Că nu avem de ce ne teme.

O rază de lumină
Vegheri sub ploi de stele
Şi adunând din gânduri
Cele mai mari minuni
Când alergând după noroc
Lumina pâlpâie fără-ncetare
Şi vrând s-ajung către lumină
Prefer copil ca să rămân
Am timp s-ajung şi mare.


CE ÎNTÂMPLARE MINUNATĂ

Ce întâmplare minunată
Ne-ntâlnim de fiecare dată
Fără a şti destinul pe care căi ne poartă...
Iubirea mea-i încrezătoare
Într-o inimă prea mare
Ce întâmplare minunată
Tu băiat, iar eu - o fată
Să fim mereu laolaltă.


DIN DEPĂRTARE TE ZĂREAM

Din depărtare te zăream
Şi mi-aminteam că a trecut un an
Sau poate chiar mai bine
De când, din amintiri
Au rămas numai ruine.
Oricât de mult încerc
În alţii să te regăsesc
Mi-e teamă ca să nu greşesc
De-aceea poate rătăcesc
Într-un târziu, în braţe cu fotografia ta
Privind la depărtări ce nu te vor chema.
Astăzi nimic nu mi te va mai reda
Nici soarele, nici ploaia
Nici liliacul înflorit
Şi plâns-au florile,
După iubirea ce din faşă încă a murit.

Sas Robert

Concursul naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a V-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn“
Zăbrani, judeţul Arad

DOAR UN SUFLET

Eu, Doamne, sunt doar un suflet de copil
Şi răsărit în plin April
Te rog să dai părinţilor
Multe bucurii în viaţă,
Fericiri din partea mea
Şi să îi ţii sănătoşi
Pe părinţii mei frumoşi.

Doar un suflet eu pot fi
Ce nu poate mult greşi
De-aceea îndrumă-mă
Şi pe cale cheamă-mă.

Învaţă-mă să fac doar bine
Să port îngeri lângă mine
Şi în buna Ta dreptate
Să fiu plin de bunătate.

Doar un suflet, o fiinţă
Încărcată de credinţă
Nu cer multe, să cresc mare
Şi frumos ca şi o floare.


TE STRIGĂ UN COPIL

Te strigă un copil pe nume
Şi pleci, uitând de toate-n urma ta
Şi plânge sărmanul, nu poate
Răbda, indiferenţa ta....

Te strigă un copil cu glasul
De înger care cere ajutor
Nici nu priveşti la cel rămasul
Nici nu te îngrijeşti de el.

Te strigă un copil cu lacrimi
Cu glasul înmuiat de dor
O îmbrăţişare ar fi de-ajuns
Ca preţ al anilor ce mor.

Te strigă un copil cu disperare
Luptându-se cu clipa grea
Tu nici habar dar nici răbdare
Nu ai să vezi ce sufletul acela vrea.

Te strigă un copil zâmbind pe cale
Cu braţele deschise larg a căutare
Crezând că-şi va găsi o alinare
În reci, braţele tale.

Dar poate să aştepte
Înfrigurat şi singur
Tu n-ai răspuns pentru nici o chemare,
Eşti mult prea cufundat
În altă căutare.


EŞTI MINUNATĂ

Tu mamă, glas dulce de rai
Eşti minunată între toate
Speranţa că eşti veşnică îmi dai
Şi-mi faci clipele minunate.

Eşti minunată mama mea
Binecuvântare Dumnezeu să-ţi dea
Eşti braţul straşnic care nu mă lasă
Eşti îngerul ce mă veghează.

Lumini se-aprind prin tine şi în preajma ta
Eşti minunată, doamna mea
Tu m-ai născut şi m-ai crescut cu dragoste de mamă
Eşti fericită precum şi te cheamă.

Eşti minunată, tu femeie-ntre femei
Ca tine simt acum că nu-i nici una,
Ai darul de-a mă mângâia
De a-mi uşura o noapte grea
Şi pentru toate-ţi mulţumesc,
Mămica mea.


UN GLAS FERMECĂTOR

Ce să fie oare?
Un glas blând de soare
Dă din aripioare

Şi trimite raze
Bucurie nouă,
Fără să mai plouă.

Glasul unei flori
Cu multe culori
Cu petale sute,
A-nceput azi să cuvânte.

Şi natura toată
Cântă minunată
Stelele tresaltă
Bucurie-naltă.

Cine ar putea,
Astăzi să ne dea
Bucurii nespuse
Şi daruri ascunse?

Glas fermecător,
Zâmbet răpitor,
Căldură de rază,
Îmbrăţişări de amiază.


DOAMNA ÎNVĂŢĂTOARE

O văd venind pe cale
Pe cine credeţi oare?
E doamna învăţătoare.

Blajină şi supusă,
Cu fruntea gânditoare,
Obrajii arşi de soare.

La piept poartă o broşă
Simbol de primăvară,
Frumoasă-i stă prinsă
O cală.

E doamna ce mă-nvaţă
Ce-mi poartă copilăria
Şi-n toate îmi oferă,
Senină, bucuria.

Cu toţii o ghicim
Când este supărată
Căci plânge biata fată,
Nu-şi poate lacrimile-opri.

Buzele uşor îşi muşcă
Priveşte visătoare,
S-o vezi e o încântare.

Când este fericită
Tresaltă şi palpită
Dă viaţă lucrurilor
Şi risipeşte orice nor.

E doamna învăţătoare
Surâs dar şi candoare
Femeie minunată
De Dumnezeu lăsată.

Veşnic împăciuitoare
De noutăţi abundă
Hrănind a noastră minte
Ce-i mai mereu flămândă.

E doamna ce m-ajută
Să-mi zvânt o lacrimă când doare
E luptătoare care
Trimite soli în zare.

Cu ea mă simt în siguranţă
Şi văd altfel culorile, parcă deschise
Şi stând în preajma ei, mă simt
În basm sau poate-n vise.

Pentru-a ei bunătate
Zile cu soare-am da
Doar să-i vedem pe chip
Mereu mângâierea.

Şi de o supărăm
Tot ea e împăciuitoare
Ne vindecă tristeţea şi avântul
I se citeşte pe buze, blând - cuvântul.

Doamnei învăţătoare
Cu toţii îi suntem fii
Şi culegând flori de pe cale
De toate-i dăruim, agale
Dar nu câte ar merita,
Ea care, pentru noi, s-ar sacrifica.

Postolachi Alexandra

Concursul naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a VI-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

CĂTRE MIHAI EMINESCU

Un băiat cu plete negre,
Eminescu îşi spunea,
Prin poezia lui frumoasă
Sufletul mi-l mângâia.

Când Luceafărul se-arată,
Eu mi-l şi imaginez,
Prin pădure şi prin codri,
Coborând, cu el visez.

Când vântul uşor adie
Printre crengile de pin
Pe Luceafăr îl zăresc,
Îl admir şi îl iubesc
Deşi e neomenesc.


VISUL MEU

E seară, iar luminile se sting
Adorm, însă fiorii mă cuprind
Iar dintr-o dată,
Într-o poveste par să mă fi confundat
Şi era cumva, ciudat...
Erau prinţi, eram prinţese
Ca să vezi al nopţii vis
Ce poveşti poate a ţese...
Visul meu frumos şi efemer
A fost, cred, dar de la cer
Ca să nu uit niciodată,
Că deşi, lumea se pierde
Poate fi şi minunată.


AŞ VREA SĂ FIU...

Aş vrea să fiu un nor
Şi să mă-nalţ uşor
Departe, în zare
Cât mai departe,
Unde nu pot pătrunde
Intrigi şi răutate.

Aş vrea să zbor,
Să fiu o zână,
Să mă transform
În mamă bună.
Să pot da tuturor copiilor
O mângâiere, o alinare
O îmbrăţişare, o sărutare.

Aş vrea să fiu
Plimbată către toate
Lumile posibile
Dacă se poate.

Aş vrea, întruna, ca nebuna
Să ocolesc priviri ce ard
Şi să răzbat mulţimea toată
Aş vrea din răsputeri
Să răsplătesc o crudă soartă.


IUBIREA PRIMĂVERII

Iubirea primăverii
Şi crudul fir al ierbii,
Galbenul lalelelor,
Şi strănutul de puf
Al păpădiilor.

Iubire cu promisiuni deşarte
Nopţi petrecute
De acel - el - departe,
Zile pustii şi frunze rătăcite
Primăveri de care
Doar verdele de catifea
Mi-aduce, azi, aminte.

Iubirea primăverii
Când totul chiar se cere:
Un dor şi-o apă lină
Un zumzet de albină,
Priviri clar căutate
Şi uitate ocheade.

Iubesc ape, iubesc mări
Iubesc calde primăveri
Şi marea eu o iubesc
Când de tine-mi amintesc.

Iubesc calmul primăverii
Zâmbetul nemângâierii
Glasul dulce-amar al trădării
Şi ochii ce nu se dau uitării.

Iubesc frumuseţea ta
Când miroşi a primăvară
Îţi iubesc sufletul de mai
Când cu mireasmă de tei
Eşti al meu, şi nu al ei.


PRIMĂVARĂ - TIMP FRUMOS

Timpul trece, nu rămâne
Glasul cu paşi repezi tace
Toate-şi scutură un nume
Nu-i om, fără de verde, să se-mbrace.

Primăvară, timp frumos
Cât de mult eşti aşteptată
Tu, natură, preacurată
Dai fiori, hrăneşti speranţe
Vii, aduni în urma ta
Tot ce-un suflet îţi va da.

Soarele cu strălucire,
Nori senini fără umbrire,
Chip în lumină scăldat,
Glas în lacrimi înecat,
Inimă de căutat,
Un sărut de neuitat.

Primăvară, draga mea,
Toate vor să ţi se dea:
Umbra teiului în floare,
O narcisă zâmbitoare,
Scâncetul unui copil,
Adiere de April.

Primăvară, timp frumos
Străduieşte-te să stai,
Clipe dragi să ne mai dai.
Nu pleca atât degrabă
Te mai vreau o lună-ntreagă
Zâmbitoare şi frumoasă,
Primăvară, îmi eşti casă.

Petrovici Dian

Concursul naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a VI-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

ÎNDRĂGOSTIT

Eu sunt poet
Dar mai presus de toate,
Sunt doar un biet îndrăgostit
De dor cuprins, în noapte...

Şi trec prin zile, şi trec prin noapte
Uitând de mine,
Uitând de toate.

De tine, însă
Eu nu pot uita
De tine aprinsă-mi este inima
Şi orice sens astăzi aş da
Eu fără tine nu pot fi, nu pot exista!


COPACUL

Câţi oameni oare nu s-au odihnit
Sub umbra ta, copac, de timp îmbătrânit?
Şi-acum mai am speranţă şi lumină
De verdele coroanei tale mi-este viaţa plină.

Toamna este la sfârşit
De-aceea lângă tine ne-am oprit
Coroana ta de frunze mângâie,
Covor formează-ntruna...
Tu, mie-mi eşti, copac iubit
Poezia, clipa, furtuna
Să ştii însă că nu te compari cu nici una.

DOR DE TINE

Eu port în mine
Şi stări de rău şi stări de bine
Şi-un mare dor
Pe care nu pot să-l alin,
Mereu suspin.
Şi-ncerc să scap de chin,
Dar nu-i uşor,
Numai iubindu-te
Poate să-mi fie dor.


STROFĂ

Mă-ntorc şi-acum
Spre locul primei întâlniri
Adulmec mirosu-ţi,
Mi te-nchipui întruna
Adun cu o mână, de liliac - floarea
Iar cu cealaltă adun amintiri.


GÂNDURI

Multe gânduri
Mi s-au scurs, astăzi,
Printre rânduri.
Am scris întotdeauna
Dar cine le-nţelege?
Fiindcă iubind, scriind
Năuc fiind, nu-i lege
Nici taină toate acestea ca să le dezlege.

Nistor Roxana

Concursul naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu",Iaşi,2010...

clasa a VI-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

EMINESCU

Eminescu, Eminescu
Tu, al nostru, poet drag
Ai aprins lumina-n ţară
Tu fiinţă solitară...

Ne-amintim şi regretăm
Poezii îţi recităm,
Cu aducere aminte
Ne rugăm la cele sfinte...

Multă vreme a trecut
Dar nu te-ai mai abătut
Nicicând în calea mea,

Luceferi mari
Doar versuri ne trimit,
Şi deşi nu-i zărim prea des,
Deşi promit...


MAMA

Mama mea, de ziua ta
Îţi ofer dragostea mea
Şi din suflet îţi doresc
Sănătate şi succes.

Cu lumina ta cea caldă
Şi cu ochii tăi frumoşi
Luminezi intens fiinţa-mi
Faci copacii bucuroşi.

Din frumoasa-ţi dragoste
Şi din iubirea-ţi aleasă
O, tu mamă, preafrumoasă
O mulţime-am învăţat.

Tu, înger să-mi rămâi
Din ceasul cel dintâi
Pân’ la ceasul cel din urmă
Aleasă a copilăriei şi paşnică stăpână.


TOAMNA

Câte-o frunză, câte două
Secerate la pământ,
Frunze argintii, uscate
De copac s-au despărţit.

S-au dus iar păsărelele,
Cuiburile-s goale şi pustii
Au lăsat în urma lor
O privire cu mult dor
Şi copacii care plâng
După frunza tremurând…


CIUPERCILE

Prin pădurea-ntunecoasă
Adesea încep să răsară,
Lângă un arbore
Prind viaţă
Şi când cresc mai mărişoare...
Copiii le culeg cu drag
Pentru că le place pălăria lor,
Tulpina ce de vânt se-anină
Şi când, le-alege, a mamei, privire senină!


CERUL, SOARELE ŞI NOI

Cerul e-n lume ştrengar
Soarele-i veştmântul lui
Încercăm, noi, în zadar
Să prindem, în palme,
Adierea vântului...

Cerul, soarele şi noi
Porniţi într-o bună zi,
Am cules cu bunătate,
Flori frumoase, colorate
Şi le-am făcut curcubeu.

Pentru mine, pentru tine,
Pentru noi, purtaţi de bine,
Pentru-ntreaga omenire
Însetată de iubire.

Nistor Denis

Concurs naţional de creaţie literaă "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a VI-a

prof. îndrumător: Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

EMINESCU, EMINESCU

Eminescu, Eminescu
Ce mai faci tu, Eminescu?
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme a trecut.
Viaţa-i grea, dragostea-i mare
Când zăreşti o domniţă-n cale.
Eminescu, Eminescu,
Dragul nostru Eminescu,
De ce nu ne mai aduci
Versuri scrise din clăbuci?
Eminescu, Eminescu
Te iubim, noi, Eminescu
Şi mereu vom celebra
Naşterea şi moartea ta.


FLORICELE ÎN STELE

Floricele, floricele
Dragostea mea văd în stele
Dacă nu-mi văd dragostea
Visez că zbor spre o stea.
Floricele, floricele
Aş vrea să ajung la ele
Floricele, floricele
La dragostele mele.
Iar dacă nu pot rezista
Îmi apare dragostea
Şi mă contopesc cu ea
Vă iubesc, dragi floricele
Vegheaţi visurile mele.


ÎNDRĂGOSTIT

Vă întrebaţi ce e cu mine
De ce dau vieţii mai mereu culoare?
Există un motiv anume
De asta, eu exist sub soare.
Iubesc, respir, trăiesc prezentul
Contează numai clipa care
Ne aduce-alături ca din întâmplare.
Iubesc şi sunt îndrăgostit de toate
De părul ei, de mâna ce culege flori
De vocea blândă care mă trezeşte-n zori.

Îndrăgostit, cu capu-n nori
De ea pe veci încătuşat
Dacă aţi vrut să ştiţi motivul
Iată că acum l-aţi aflat.
Ca ea nu-i rază şi nici soare,
Nu-i licăr sau privighetoare
Cât o iubesc nu pot cuprinde
Dar ştiu că doar ea stăruie în inimă şi-n minte.


TRISTEŢE ŞI BUCURIE

Am atins clipa în care
Zâmbetul sărută lacrima
Înainte de culcare.
Zâmbet şi tristeţe
Se-mpletesc pe chipu-mi toate
Altele în urmă-le se-ngrămădesc
Dar a le-ajunge
Nici una nu poate.
E rost de noapte bună
În nopţi când lacrima un zâmbet ceartă
Şi să se ierte
Una pe cealaltă se-aşteaptă.
Zâmbet şi tristeţe
Durere şi tandreţe
Un amalgam de vise
Mereu cu paşi gonind
Şi rămânând întredeschise.


TOAMNA

Pe când frunza, să cadă-ncepea,
Bruma uşor, peste toate lucea
Copiii se pregăteau cu sfială
Să-nceapă un nou an de şcoală.
Ploi interminabile
Zile mohorâte,
Depărtate zile senine
Ploi dese, urâte
Ce-aveţi cu mine?
Plecaţi, nu mai staţi
Deloc nu mă bucuraţi
Fondul sufletesc mi-l tulburaţi.

Curac David

Concursul naţional de creaţie literară "Ionel Teodoreanu", Iaşi,2010...

clasa a V-a

prof. îndrumător:Nadina Maria Szakacs
Şcoala Generală “Adam Müller Guttenbrunn”
Zăbrani, judeţul Arad

PRIMĂVARA-I BUCURIE

Toată lumea ca să ştie
Primăvara-i bucurie
A sosit acum în prag
Aducând verdele cel drag
Şi păsărelele în crâng
Cântă-al veseliei cânt.

Copilaşii drăgălaşii
Sprintenei ca iepuraşii
Peste tot, chiar şi-n câmpie
Sunt purtaţi de bucurie.
Bucurie ce s-arată
Primăvara asta toată
De la murmur de floare
Până la zâmbet de soare.


VACANŢA MARE

Toţi copii-s fericiţi
Azi vacanţa a sosit
Fiecare planuri are
Timp liber, jucărioare.

Toţi copiii cântã cor
De dragul verilor
Imnul veseliilor
A sosit vacanţa mare
Zâmbet pentru fiecare.


A SOSIT TOAMNA

A sosit toamna bogată
Cu mult rod îmbelşugat
Toţi adună de prin vii
Struguri zemoşi, aurii.

Păsări călătoare-n zbor
Păşesc către alte ţări
Gutuile toate-s coapte
Se miceşte draga noapte.

Frunzele uşor uscate
Stau pe jos cam răsfirate
Şi-n bătaia vântului
Dau viaţă covorului.

A sosit pe la noi toamna
Caldă e precum arama
Miroase-a must prin podgorii
Se-aud glasuri de copii.


VIS DE VARĂ

Vara, anotimp dorit
De toţi copiii iubit
Ai cer senin şi frumos
Soarele misterios
Toată natura rodeşte
Şi suflarea-ntinereşte.

Păsărelele ne-ncântă
Mieluşei pe câmpii zburdă
Toate-s vis şi armonie
Într-un puf de păpădie.

Vis de vară, de copil
Vis de zarvă inutil
Asta este vara mea
În care voi colinda
Mândrele, poienile,
Dealuri cu livezile.


DOR DE EMINESCU

Doi Luceferi cad în grabă
Precum fulgii de zăpadă
Mândră se arată luna
Şi îşi expune cununa.

Un dor de copilărie
Astăzi mă răscoleşte,
Poetul Eminescu, pare că ne priveşte,
Un singur vers de-al său ne-nsufleţeşte.